(INFOGRAFIC) Femeile în Guvern și Parlament, de la independență și până azi

Până a ajunge în fruntea partidelor sau a ministerelor, în fotolii de deputat sau alese lideri de fracțiuni, de comisii în Parlament, sau chiar la conducerea Guvernului, femeile din R. Moldova au parcurs un drum lung și au trebuit să lupte în continuu. Cea mai proastă situație a fost în primii 10 ani de independență, dar lucrurile se schimbă încet-încet. Politruk a analizat evoluția participării femeilor în viața politică în cele 18 mandate ale Guvernului și 7 Legislative pe care le-a avut țara noastră de la independență încoace.

Femeile în Guvern: raport de 1 la 7…

De la independența Republicii Moldova și până în anii 2000, femeile practic nu s-au regăsit în niciun Guvern, sau erau câte o excepție (Sangheli1, Sturza). Cei mai „misogini”, se pare, au fost premierii Mircea Druc, Valeriu Muravschi și Ion Ciubuc, care au avut doar bărbați în garniturile guvernamentale pe care le-au condus. Între 1990 și 2000, în cele 7 Guverne, au deținut funcția de ministru doar 2 femei.

Situația s-a schimbat un pic în sec. XXI, când numărul de femei în Guvern a început să crească, apogeul fiind atins în executivele conduse de Zinaida Greceanîi – câte 6, ceea ce reprezenta aproximativ 30%. În noul secol, cele mai puține femei în Guvern a avut Vlad Filat – câte una în fiecare mandat. În prezent, 3 din cei 12 membri ai Guvernului numiți în funcție sunt femei, adică 25%. Media generală a ponderii femeilor în Cabinetele de Miniștri începând cu 1990 și până în prezent este de aproximativ 14%, adică o femeie la șapte bărbați.

*Am luat în calcul componența Guvernului la nominalizare, sau, în cazul schimbării ministrului, pe cel care a avut un mandat mai îndelungat. Nu am luat în calcul membrii din oficiu ai Guvernului.

… și 1 la 6 în Parlament

Practic, aceleași evoluție a fost înregistrată și în componența Parlamentului – doar 5 femei din 101 în urma alegerilor din 1994, 9 – în 1998, 11 – în 2001. Situația se schimbă începând cu 2005, când media depășește 20%. Media de reprezentare a femeilor în Parlament după alegeri, începând cu scrutinul din 1994, este de 16,7%, adică o deputată la șase deputați. Apogeul a fost atins în urma alegerilor din 29 iulie 2009 – 25 femei. În prezent, 22 din cei 101 deputați sunt femei.

PCRM, cel mai mare promotor al femeilor în politică

O dinamizare a implicării femeilor în politică a avut loc în perioada guvernării comuniste, când s-a majorat simțitor și numărul de femei deputat și membre ale Guvernului. Tot în acea perioadă a fost aleasă și singura femeie în istoria Republicii Moldova în calitate de președintă a Parlamentului – Eugenia Ostapciuc (2001-2005), precum și singura doamnă prim-ministru, care a condus două Guverne – Zinaida Greceanîi (2008-2009). Comuniștii au încercat chiar să numească și prima femeie președintă a țării – Zinaida Greceanîi, în 2009, dar nu i-a ajuns un vot în Parlament. Chiar și în actualul Parlament, ponderea femeilor în fracțiunea PCRM este cea mai mare – 4 din 6, sau ⅔, față de aproximativ ⅕, media generală.

Femeile, tot mai acceptate în politică

Discuțiile despre implicarea femeilor în politică și facilitarea accederii la funcții înalte în stat s-au amplificat în ultimii ani, mai ales că există și un trend european în acest sens. Iar, spre deosebire de alte reforme, guvernanții au cedat relativ ușor în privința acestora. Probabil, asta e mai ușor decât să faci transformări calitative în justiție sau reforme economie dureroase. Astfel, în aprilie 2016, după dezbateri de aproape doi ani, Parlamentul a votat legea care obligă partidele politice să asigure cel puțin 40% din locurile de pe listele electorale pentru femei. Pentru a nu face discriminare, aceeași prevedere este valabilă și pentru bărbați.

Alte facilități pentru femei au fost stabilite și în proiectul așa-numitului vot mixt. Astfel, partidele care vor respecta cota de 40% pentru femei și în colegiile uninominale vor primi prime financiare. În plus, femeile vor trebui să strângă un număr de două ori mai mic de semnături decât bărbații pentru a se înscrie în cursă. Doar că această prevedere fusese anterior criticată de apărătorii egalităţii de gen ca fiind discriminatorie în raport cu bărbații.

***

În plin an electoral, principalele partide politice – Partidul Socialiștilor și Partidul Acțiune și Solidaritate – sunt conduse de femei. De succesul acestor formațiuni la alegeri va depinde și modul cum va evolua situația femeilor în politică, dar și cum se va schimba mentalitatea multor oameni care văd locul femeii „la cratiță”.