Câtă propagandă a reușit să facă opoziția și guvernarea din vizita lui Erdogan la Chișinău

Paradoxal, în prima zi a vizitei președintelui Turciei în R. Moldova cel mai des a apelat la tehnici de propagandă opoziția. Ispitindu-i și pe cei de la guvernare, de voie de nevoie, să “păcătuiască”.

Motiv de a asocia guvernarea cu o dictatură

Cu ocazia venirii lui Recep Erdogan, opoziția a resuscitat subiectul despre extrădarea cetățenilor turci de la liceele Orizont: a organizat un flashmob în fața Ambasadei Turciei la Chișinău, unde a folosit multe cuvinte grele; a apelat des la epitete și generalizări pentru a întări convingerea că R. Moldova este condusă de o dictatură care i-a jertfit pe cetățenii turci de la liceul Orizont în schimbul unor favoruri obscure cu “dictatorul Erdogan”. Ca să fie mai convingătoare, opoziția a amintit că de la o vreme țara noastră este vizitată numai de dictatori, aducându-i ca exemple pe Alexandr Lucașenco și Erdogan. A parafrazat chiar și proverbe – “dictator la dictator se atrage”. A ilustrat și situații specifice dictaturii, ca de exemplu “cetățenii turci au fost răpiți în cele mai josnice metode kgb-iste, luați de lângă familii, de lângă copii”.

Flashmob-ul a fost folosit de mass-media de opoziție ca să-și creeze propria agendă despre vizita lui Erdogan, regăsindu-se la începutul buletinelor de știri, dar și în subiectele talk-show-urilor. Spre exemplu, Maia Sandu, care nu fusese dimineața în fața ambasadei Turciei, a reiterat la o emisiune tv convingerile că Erdogan a acceptat să vină la Chișinău doar după ce autoritățile au expulzat cetățenii turci, iar Moldova ar fi o dictatură pentru că în ultima vreme nu ne vizitează oficiali europeni, ci doar politicieni ca Erdogan. Declarațiile liderei PAS au menținut interesul pentru acest subiect și în cea de-a doua zi a vizitei lui Erdogan.

De remarcat că opoziția a fost ajutată și de unii analiști politici sau portaluri informaționale care critică guvernarea. Aici merită menționată opinia lui Alexei Tulbure, convins că vizita lui Erdogan în țara noastră marchează începutul unei „epoci neeuropene” în R. Moldova. Sau analiza despre relațiile economice dintre R. Moldova și Turcia, realizată de www.mold-street.md, la fel preluată de multe portaluri, care arată, potrivit redacției, „jenant pentru Republica Moldova”. Și RISE Moldova a publicat o investigație în ajunul venirii lui Erdogan, în care a “găsit două mari neconcordanțe” în dosarul expulzării celor șapte cetățeni turci. Iar mai multe ONG-uri au publicat în mass-media, în ziua când a venit Erdogan, o scrisoare în care solicită autorităților de la Chișinău să-i ceară liderului de la Ankara întoarcerea cetățenilor turci scoși ilegal din R. Moldova.

Pe lângă eforturile de a minimiza importanța vizitei și a o reduce la o “întâlnire de curtoazie dintre niște dictatori care au interese obscure”, s-a observat și o tendință de a provoca nemulțumirea chișinăuienilor din cauza ambuteiajelor sau a unor reguli sporite de securitate, cum ar fi să nu ieși la balcon, să prezinți un act de identitate când traversezi zona centrală restricționată etc. Spre exemplu, unele TV-uri au arătat și cetățeni revoltați care întârziau la spital.

PD, forțat de opoziție să răspundă… tot cu propagandă

Guvernarea s-a limitat la 2 întrevederi cu Erdogan: una cu premierul Pavel Filip și a doua cu liderul PD, Vlad Plahotniuc. Dar a trebuit să “bruieze” unele accente negative. Spre exemplu flashmob-ul opoziției.

După ce s-a terminat evenimentul opoziției din fața Ambasadei Turciei,  sursele loiale guvernării au publicat un video în care Recep Erdogan îi strânge mâna Maiei Sandu. Era în 2012 și Maia Sandu făcea parte dintr-o delegație cu care a mers premierul de la acea vreme, Vlad Filat, la Ankara. Această “probă din arhive” se potrivește bine și ca element al unei teme mai largi de propagandă împotriva președintei PAS, care vrea s-o asocieze cu Filat și să-i creeze o imagine de politician tipic, adică și cinic. Știrile o învinuiau pe Maia Sandu de standarde duble: că în 2012 îi strângea mâna lui Erdogan, iar acum îl face dictator. Știrile pe acest subiect au manipulat deoarece nu se face trimitere la o declarație a Maiei Sandu, dar la ce a spus în cadrul flashmob-ului liderul organizației PAS din Chișinău. Și aici a fost omis un detaliu – asemănarea lui Erdogan cu un dictator se face cam din 2016, după ce el a preluat în mâinile sale mai multă putere, adică peste 4 ani de la acea strângere de mână.

PD a mai trebuit să încerce să “bruieze”, în special pe social media, și criticile despre ambuteiajele și măsurile stricte de securitate din centrul Chișinăului. S-a dat din nou ca exemplu perioada lui Filat – vizitele vicepreședintelui SUA de la acea vreme și cancelarului german. Și, la fel ca mai sus, criticii au fost acuzați de standarde duble, că o fac fiind simpatizanți ai opoziției.

În loc de concluzie

Vizita lui Recep Erdogan a generat în mass-media foarte mult zgomot informațional. Oamenii mai degrabă au remarcat și vor ține minte câte ținute a schimbat Galina Dodon, câți ani are soția lui Erdogan și cât de drăgălaș se țineau de mână Igor Dodon și președintele turc, decât protocoalele economice semnate sau decât flashmob-ul opoziției. Aceste zgomote informaționale, dar și meme-urile care au bătut noi recorduri pe social media, au fost pentru autorități ca suporterii pentru o echipă de fotbal, adică al 12-lea jucător. Au redus mult tonalitatea negativă pe online și au “diluat” valul de critici generat de restricționarea transportului și pietonilor în zona centrală. Într-o așa atmosferă dominată de zgomot informațional, propaganda, cu toate tehnicile ei eficiente, poate avea succes numai dacă tu controlezi 80 % din ecosistemul mediatic.

Autor: Iulian Cernavca